Interviu Olesea Gadîrca

  1. Cine este Olesea Gadîrca și cum a ajuns să locuiască în Danemarca?

 

Bună Anca și îți mulțumesc în primul rând pentru provocarea ta frumoasă de a participa la acest interviu!

Mereu mi-a fost greu sa vorbesc despre mine, dar promit să fiu pe cât de transparentă posibil în acest interviu.

Probabil după numele meu se subînțelege că sunt o româncă ce își trage rădăcinile din Republica Moldova. Am crescut într-o familia simplă, într-un sătuc din nordul Moldovei, dar în care mereu a dominat dragostea. De acolo mi-am luat aerul de sub aripile  mele de visătoare.

De mică am visat să devin avocat, iar spre finalul carierei să mă fac judecător. Iar la rostirea gândurilor mele în voce tare primeam zâmbete nevinovate de la părinții și rudele mele, pentru care mereu am fost fata lor deșteaptă, dar fără șanse egale la „fericire” sau carieră cu ceilalți copii ce vin din familii care au rădăcini în drept. Credeau că privesc prea mult filme cu detectivi 🙂

Am o istorie întreagă în spate despre cum am ajuns să fiu admisă la Facultatea de drept, dar ca să fac istoria scurtă, în 2015 devin avocat licentiat si dorința și visul meu de a lupta pentru egalitatea de șanse, nediscriminare și adevăr devine realitate.

Chiar dacă am fost nevoită să lucrez într-un sistem putred de corupt, faptul că știam ca eu pot face diferența (împreună cu un grup de colegi integri) îmi dădea puteri să merg împotriva curentului.  Am lucrat cu diverse cauze (comerciale, de dreptul familiei, civile), dar preponderent am fost apărător pe dosare penale.

Niciodată nu m-am gândit că va veni o zi în care voi decide să plec din Republica Moldova, dar dragostea a facut ca oamenii să pornească sau să înceteze războaie. În cazul meu, m-a facut sa închid Cabinetul de avocatură din Chișinău și să mă mut la sfârșitul anului 2017 în Danemarca, iar aici să-mi încep viața de la 0.

Adică să învăț o limbă nouă, să lucrez în fabrică și depozite în calitate de muncitor necalificat etc. Dar sunt mândră că am putut face asta și am putut să înțeleg mai bine ce înseamnă “Modelul danez” sau “Den danske model”, atunci cand vorbim de dreptul muncii și rolul sindicatelor.

Totodată mereu mi-am dorit sa fac un masterat în drept într-o ţară UE, iar perspectiva că într-o zi aş putea să practic dreptul într-o țară cu un nivel foarte scăzut de corupție, cum este Danemarca, a făcut ca decizia mea să devină mai ușoară.

 

  1. Cum ai ajuns să ai proiecte pentru românii din Danemarca? Ce te-a motivat să faci mai mult decat majoritatea?

 

Mereu am fost o persoană proactivă și mereu m-am implicat acolo unde am simțit ca pot face o diferență. De aceea motto-ul meu este “Fac tot ce pot, cu ceea ce am, acolo unde sunt”.

Spre deosebire de alte persoane care sunt creative, creează lucruri extraordinare handmade, sau gătesc excepțional și pot face diferența prin aceste daruri, eu tot ce am este creierul meu și dorința de a ajuta 🙂

Așa am ajuns sa mă implic și în comunitatea de români din Danemarca, la scurt timp după venirea mea aici.  Fiind parte a unei echipe dintr-un Birou electoral al unei secții de votare la prezidențialele din 2019, am avut ocazia să întâlnesc mulți conaționali de-ai noștri și să aud mai multe probleme cu care se confruntă ei, aici în Danemarca. Și creierul meu a început sa genereze soluții (“defect profesional”) 🙂

 

  1. În ce alte proiecte te-ai mai implicat care au generat încrederea oamenilor în tine și încrederea ta că poți face schimbări în mediul în care trăiești?

 

Unul din proiectele de suflet la care încă lucrăm împreună cu o echipă este “Consulat pe Jylland”.

Cred sincer că acest proiect a fost și este un exercițiu al unității și solidarității noastre ca și comunitate și pe aceasta cale țin să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat activ în colectarea de semnături în aeroportul din Billund, informarea prietenilor și apropiaților, share, like etc.

Într-adevăr este o necesitate acută a noastră, și toti suntem conștienți că ne costă prea mult o vizită la consulatul din Copenhaga (timp, bani, pod, nervi etc).

Știu ca nu sunt eu cea căreia i-a venit luminata idee de înființare a Consulatului, au fost mult mai mulți înaintea mea, poate fiecare din cei ce citiți v-ați gandit macar odată la aceasta, în special când erați cu copiii în drum spre Copenhaga.  Doar că a fost nevoie de cineva care în 3 nopți să răsfoiască statisticile, legile și să pună pe foaie ceea ce noi toți ne dorim.

Cu toate astea, oricât de frumos aş scrie eu sau cât de argumentat aş face-o, fără implicarea fiecăruia dintre noi nu aş putea să ajung nicăieri. Puterea mulțimii care-și dorește ceva cu adevărat a fost mereu o forţă. De aceea eu spun că noi împreună putem fi acea forță!

O altă realizare a noastră ca și comunitate a fost procurarea și instalarea copiatorului cu imprimanta la sediul Consulatului din Copenhaga, astfel încât nimeni nu mai poate fi trimis acasă pe motivul lipsei unei copii. Par lucruri banale, dar atât de vitale pentru cei care au fost respinși măcar o dată pe acest  motiv.

Un alt proiect în care sunt activ implicată este “Asociația Moldovenilor din Danemarca Rødder- Rădăcini”.  Fac parte din boardul acestei asociații și conducătorul departamentului juridic. Așa am reușit să luptăm și să obținem prima dată o secție de vot în Danemarca pentru Alegerile Prezidențiale din Republica Moldova. Și încă multe proiecte sunt în proces de derulare.

 

  1. Ce simți că le lipsește românilor din diaspora și ce am putea face, fiecare dintre noi, pentru a fi mai bine?

 

În urma proiectelor descrise mai sus am rămas cu o impresie foarte bună despre românii din diaspora daneză. Oameni culti, solidari și care sunt gata să se implice dacă sunt motivati corect. Iar faptul că atât de mulți voluntari am avut la aeroport, nu face decât să confirme faptul că stereotipurile despre fapul că noi românii suntem o comunitate dezbinată devin a fi din ce în ce mai neactuale.

Sau cel puțin asta ne dorim noi cei din DK să devenim, o comunitate care se respectă, construiește și susține reciproc. Nu spun că nu am întâlnit și alte versiuni, dar ele mereu au existat și prefer să nu-mi pierd energia discutând despre excepții.

 

CE NE LIPSESTE?

 

Cred că noi ca și comunitate de români trebuie să ne implicăm mult mai mult și mult mai activ în viața și societatea daneză. Cred că suntem prea pasivi. Cred că trebuie să ne implicăm în politica daneza începând de la nivelul local până la cel regional. Noi trebuie să ne reconstruim imaginea noastră.

Eu cred că locuind într-o societate unde democrația este la ea acasă, chiar dacă multe lucruri nu sunt perfecte nici aici, două lucruri avem de învățat de la danezi:

  • Ei merg la vot cu demnitate, fiind parte a ADN- lui lor- să voteze și să penalizeze pe cei ce nu-si execută promisiuni electorale.
  • Danezii știu că autoritățile sunt acolo în serviciul poporului, ei știu să îsi ceara drepturile.

 

  1. Care este visul tău pentru comunitatea de români din Danemarca?

 

Îmi doresc din tot sufletul ca toți românii din Danemarca sa ajungă să aibă acces mai ușor la servicii consulare, indiferent ca sunt pe Jylland, Fyn sau Sjælland. Fie prin intermediul înființării unui nou Consulat pe Jylland, fie prin intermediul unui Consulat itinerant. Aş vrea să ne bucurăm cu toții da roadele Petiției la care am lucrat și ne-am implicat mulți din noi.

La fel, visez ca imaginea românilor din diasporă în general și a celor din Danemarca în mod  special, să fie schimbată.  Imaginea de cerșetori, hoţi și neserioși (creată de unii din conaționalii noştri) să fie tratată ca și excepție.

În schimb să fim cunoscuți și apreciați pentru spiritul nostru antreprenorial, seriozitate, profesionalism și implicare activă în societatea daneză. Pentru că majoritatea celor ce locuim în Danemarca și lucrăm aici, așa suntem.

Știu că acest vis este împărtășit de  marea majoritate dintre noi / cel puțin am auzit vociferată această idee de mai multe ori în discuțiile cu prietenii mei și sperăm ca într-o zi CV-urile românilor, ce vor apărea pe masa departamentului de HR, să fie examinate ca și prioritate, datorită imaginii și calităților noastre.

 

  1. Dacă ar fi să ai o bagheta magică cu care poți schimba lumea, ce putere magică ar avea?

 

Cred că aș oferi fiecărei persoane o singură dată în viaţă puterea de a-și schimba o singură decizie. Așa sper să salvez familii, vieți și să opresc războaie.

Iar cei brăzdați de regrete toată viața, să primească șansa de a înțelege că nu au știut sa trăiască viața,  nu din cauză că nu au avut posibilitatea să călătorească în timp (trecut), ci din cauză că nu au știut să-și asume consecințele și să se bucure de prezent.

 

  1. Care sunt planurile pe care le ai în viitor?

 

Îmi doresc sa fiu un model de inspirație pentru fiul meu Adam, prin propriul meu exemplu. Îmi doresc să crească un luptător și să poată să privească problemele vieții ca și provocări și oportunități, dar nu ca pietre de poticnire. Iar dacă vreodată va fi nevoit să înceapă viața de la 0 să poată citi istoria mea și să vadă ca este posibil.

Chiar dacă pare a fi prea ambițios după doar 3 ani de Danemarca, vreau în viitorul apropiat să reușesc să-mi obțin licența de avocat și în Danemarca,  ca să pot sa fac ceea ce iubesc și ceea ce  pot face mai bine – să ajut oamenii să facă cât mai puține greșeli, sau să repare greșelile făcute. 🙂

Îmi doresc sa devin primul avocat român specializat pe dosare penale în Danemarca.

Cu toate astea simt și o lipsă a serviciilor de asistență juridică calificată printre românii din Danemarca. Și mă gândesc să mă implic și în această sferă.

Voi încerca să fiu acea baghetă despre care vorbeam mai sus. În acest moment fac al doilea master în drept la Universitatea din Copenhaga și lucrez în calitate de jurist specializat in business and corporate law la o multinaţională din Copenhaga. Deci planurile și visurile mele sunt încă în derulare:)